Ţinând cont de numărul mare de copii ai străzii şi de creşterea alarmantă al acestui fenomen, dar mai ales privind în ansamblu situaţia creată, nu mai putem vorbi de copiii străzii ca un fenomen izolat, ci putem discuta de copiii ai străzii deveniţi tineri ai străzii, bine organizaţii sub forma de comunităţi subterane bine structurate sau de grupuri ierarhizate pe zone de cartier .
În urma experienţei acumulate de-alungul celor zece ani de activitate în domeniul social specializat, în secţiunea copiilor străzii şi în urma studiilor efectuate la faţa locului, am ajuns la concluzia că, din cauză că nu s-a intervenit la timp în aceste comunităţi, decât superficial, este necesară o abordare mai atentă a acestui fenomen, fiind necesară implicarea tuturor factorilor de răspundere.
Strada este locul cel mai probabil pentru a fi victimă unui abuz sexual,a violenţei sau a unei infracţiuni.Tinerii de pe stradă sunt efectul familiilor destrămate,alcoolului,saraciei,abuzului domestic.
CONCLUZIE:
Tinerii străzii din România dar si de pe raza municipiului Timişoara au ajuns să fie un fenomen greu de controlat de autorităţi şi greu de suportat de către cetăţeni, datorită faptelor lor antisociale:
- tulburarea ordinii publice;
- creşterea infracţionalităţii juvenile;
- sursă de focare de infecţie;
- cerşitul şi prostituţia;
- folosirea substanţelor halucinogene (aurolacul, diluantul etc.).
